Când vorbim de globalizare ne referim atât la efectele pozitive pe care aceasta le are, dar și la cele negative. Este foarte greu de făcut o diferență între anumite aspecte ale globalizării și să spunem cu acuratețe dacă sunt efecte pozitive sau negative, dar globalizarea la origine este un lucru bun, de cele mai multe ori efectele sunt pozitive cu condiția ca elementele ce vin din alte culturi, cât și aspectele ce țin desfacerea granițelor și a piețelor să fie corect gestionate.
Ce este globalizarea
Globalizarea se referă la un proces accentuat de integrare pe plan mondial şi de raspândire a unui set de idei mai mult sau mai puţin legat de activitatea economică şi de producţia bunurilor materiale, fortele promotoare fiind: liberalizarea comertului international si afluxurilor de capital, accelerarea progresului tehnologic si societatea informationala.
Prin globalizare se înțelege punerea în legatură a popoarelor, crearea unei piețe economice complexe, dispariția granițelor, cât și o relație de interdependență între state.
În momentul de față nu putem concepe o lume inchisă, izolată atunci când vorbim despre comerţ, telecomunicaţii sau despre schimburile culturale şi interculturale. Globalizarea culturală reprezintă un fenomen care aduce atât influenţe negative cât și pozitive.
Ce înseamnă patrimoniu național, tradiție, cultura națională
Există riscul dizolvării identității?În momentul de față nu putem concepe o lume inchisă, izolată atunci când vorbim despre comerţ, telecomunicaţii sau despre schimburile culturale şi interculturale.
Globalizarea culturală reprezintă un fenomen care aduce atât influenţe negative cât și pozitive.
Beneficiile globalizarii depășesc de multe ori prejudiciile, dar acest lucru nu se mai aplică atunci când cetățenii îsi pierd identitatea națională și renunță la aspectele culturale specifice României pentru a importa sărbatori din afara, de exemplu Valentines day și Halloween-ul.
Globalizarea şi identitatea naţională sunt realităţi ale lumii contemporane. Întrebarea este dacă rezistăm acestor influențe sau le lăsăm să ne copleșească. Adevărul este că nu ne putem opune acestui proces de globalizare, asta ar însemna să ne închidem granițele și să ne izolăm total de celelalte popoare. Dacă am putea să fim doar niște beneficiari a-i globalizării lucrurile ar fi fost mult mai simple, dar orice lucru bun se întâmplă cu un preț. Ni se permite accesul la piața globală și accesul la toate culturile lumii fără barierele impuse de granițe, dar prețul pe care îl plătim este considerat de unii prea mare, și anume renunțarea la identitatea noastră prin integrarea într-o cultură uniformizată.
În procesul complex al globalizării, principalul risc este omogenizarea culturală, din cauza acestui lucru lumea ar putea să capete o singură formă de cultură și să nu mai existe diversitate culturală.
“Globalizarea si cultura naţională” nu este doar o sintagmă, ci reprezintă o dilemă reală. Pe de o parte se află procesul de globalizare, văzut atât ca proces natural, cât si ca proces dirijat, iar pe de alta parte se află reacția patrimoniului cultural al fiecărei naţiuni. Globalizarea include exportul si impunerea modelelor culturale si socio-economice occidentale, fiind definită ca o situaţie nouă, de construcţie a unui sistem planetar caracterizat printr-o enormă capacitate de comunicare si schimburi informaţionale la scară planetară, fapt mult mai ușor de realizat datorită internetului și accesului liber la informații.
Dar globalizarea nu înseamnă să renunţăm la spiritul identitar, la valorile durabile, să ne uniformizăm. Fără identitate naţională, n-am mai fi ce suntem si nici nu am mai şti ce suntem. Veacuri de credinţă, de sânge si de cântec ar fi şterse definitiv din memoria colectivă şi din sufletul românesc. Iar viitorul nostru ar fi incert.
Legătura dintre geopolitică și globalizare
Pentru a înțelega mai bine informațiile ce urmează să fie expuse în continuarea acestei lucrări este necesar să definim termenii de geopolitică și de globalizare.
În sens tradițional, geopolitica este știința care studiază relațiile de putere dintr-un spațiu geografic. Relațiile de putere contemporane sunt compuse din cinci domenii, pământ, apă, aer, spațiu extra-terestru și spațiu virtual (internet). Natura acestor relații le face să fie de cele mai multe ori competitive sau de cooperare, iar uneori o combinație între acestea.
Geopolitica este o știință politică ce studiază impactul așezării și poziționării geografice a unui stat asupra politicii sale externe și interne, precum și impactul factorului spațial asupra politicii internaționale în ansamblu.
Importanța și actualitatea temei
Globalizarea este o temă de actualitate cu o importanță deosebit de mare deoarece în condițiile procesului de globalizare întreaga structură a unui stat suferă mici modificări, dar și de faptul că riscurile la care sunt supuse obiceiurile culturale și tradițiile nu sunt neglijabile deoarece acestea pot duce până la riscul de a fi pierdută identitatea națională.
Influențele occidentale
Realitatea obiectivă este că limba engleză, cultura si civilizaţia occidentală în general si îndeosebi cea americană câştigă din ce în ce mai mult teren. Pentru această realitate nu poartă nimeni nici o vină.
Să ne împotrivim total acestui proces de globalizare nu aduce nici un beneficiu, ba chiar poate creea o imagine negativă poporului nostru, iar scopul nu este să ne inchidem ca popor și să nu acceptam influențele culturale venite din alte părti, dar să învățăm să le acceptăm și să le integram în cultura noastră fară a altera obiceiurile și tradițiile deja existente.
Dacă nu vom înţelege la timp riscurile unei rezistenţe prea înverşunate, riscăm sa cădem în capcana francezilor sau si mai rău a arabilor, care nu ascund că nu le place America. Sau, cel mai rău, ne-am putea plasa din eroare în categoria paranoicilor anti-globalizare.
Un exemplu în care o sărbătoare a pătruns din America și pare să ne altereze obiceiurile este Valentines Day, care pare să câștige din ce în ce mai mult teren în fața sărbătorii tradiționale românești care se bazează pe aceleași valori, dragobetele.
Este valabil aici și exportul de mituri, sărbatori și obiceiuri, dar se pare că românii nu reușesc să folosească acest lucru în favoarea noastră. Un bun exemplu este mitul lui Dracula, folosit de occidentali în interes propriu, deși la baza acestui mit este un personaj istoric ce face parte din patrimoniul românesc, se pare că poporul nostru nu reușește să se folosească îndeajuns de mult de acesta pentru a promova imaginea tării. Cele mai multe filme care au la bază mitul lui dracula sunt de origine Americană.
Mai degrabă există tendinţa ca o cultură dominantă să se impună asupra celorlalte, rezultatul fiind un proces de omogenizare culturală. Gradul de intensitate al acestei omogenizări nu este dat de valoarea culturilor naţionale, ci mai degrabă de forţa economică a fiecărei ţări în parte. Contactul dintre diversele culturi naţionale, schimburile dintre culturi aduc în discuţie aşa zisa “globalizare regională”.
Răspunsul la întrebarea dacă informatica si economia pot îmbogăţi cultura naţională poate aduce unele clarificări. Pe buna dreptate, se afirma că procesul globalizării poate însemna un lucru bun, dacă diversele culturi si societăţi naţionale iau parte la acest proces în mod echitabil. Dar dacă globalizarea este tratată doar ca proces direcţionat si decis exclusiv de către societăţile si culturile care deţin actualmente puterea economică, atunci omogenizarea culturilor naţionale poate avea si efecte negative, de exemplu înlocuirea dictaturii elitelor naționale cu dictatura finanșelor informaționale. Astfel pot apărea presiuni în sistemul politic iational, iar puterea grupurilor de interese crește cu ajutorul accesului din ce în ce mai usor la mijloace de comunicare precum internetul și telefonia mobilă.
Un bun exemplu pentru a susține acest argument este cumpărarea Petrom de către OMV, acest exemplu este unul clar din care putem observa cum o companie mai mare este cumparată datorită puterii economice de care OMV a dat dovadă datorită susținerii din partea guvernului austriac.
Ne aflăm în era informației, unde totul este din ce în ce mai ușor de promovat cu ajutorul mass mediei și a internetului. Datorită faptului că promovarea unui produs în afara granițelor tării nu mai este o problema, companii precum Mc Donalds, Coca Cola, KFC, Apple și multe altele capătă dimensiuni globale și par să acționeze la o scară din ce în ce mai largă, în momentul de față, sunt foarte puțini cei care nu au auzit de Coca Cola sau Apple, putem spune că acestea dau naștere chiar unei subculturi care îi unește pe toți locuitorii planetei.
Comunicarea se produce azi aproape instantaneu, deoarece într-o lume virtuală spaţiul si timpul nu mai sunt bariere reale. Impactul extraordinar la nivelul generaţiilor tinere ne determină să afirmăm că nu putem ignora sau neglija importanţa educaţiei care să cultive specificul naţional. Cultura de origine americană poate fi integrată în cultura naţională, dar limba, tradiţiile si cultura naţională rămân definitorii pentru identitatea culturală deoarece fără acestea am deveni doar o copie a culturii provenită din America.
Globalizarea nu poate fi definită ca un element negativ al societăţii moderne. Este,însă, foarte important ca fondul cultural naţional să nu fie alterat prin ignoranţă faţă de aspectul educaţional. Fără un fundament în ceea ce privește valorile culturale și sociale ale poporului nostru, tânăra generație nu își poate consilida rădăcinile în istorie, deoarece pentru ca tânăra generație să îsi construiască un drum spre viitor trebuie să aibă un punct de pornire, iar acest punct de pornire este reprezentat de adevăratele valori românești. Doar cunoscându-ne trecutul putem să ne dezvoltăm ca națiune independentă, dar în același timp o națiune care participă la un proces de globalizare menit să aducă beneficii atât pe plan financiar, cât și pe plan cultural.
Atunci când un popor își cunoaște locul în lume îi este mai ușor să relaționeze cu alte națiuni de pe o poziție de egalitate, iar cultura națională, literatura, arta, religia, tradițiile, folclorul, istoria acestui popor vor rămâne intacte, dar în același timp diversitatea îmbogățește cultura deja existentă.
Atunci când vorbim despre efectele pe plan financiar ale globalizării ne gândim ce are țara noastră de câștigat. România este o țară ce beneficiază de oportunități economice multiple, de la agricultură la industria petrolieră, metalurgică si turism. Datorită acestui lucru, România poate deveni atractivă pentru capitalul străni, dar doar dacă condițiile fiscale și legislative sunt propice.
Există și riscuri produse de globalizare, în primul rând sunt cele economice deoarece o deschiedere economică nu implică doar avantaje, ci și unele riscuri, printre care se numără o sensibilitate la șocurile externe din punct de vedere economic datorate economiei deschise.
Cât despre riscurile legate de securitate, țara noastră rămâne vulnerabila în fața crimei organizate( trafic de droguri, spălarea de bani, inflitrări bancare etc.)
Pe plan social tensiunea este creată de diferența de numărul dintre persoanele foarte bogate și persoanele foarte sărace, deși acesta fenomen nu este provocat de globalizare, tendința acesteia este de a accelera anumite fenomene cu rădăcini locale si de a la grăbi evoluția.
În România, în contextul actual, globalizarea pare să aibă mai multe efecte negative din cauza gestionării proaste a relațiilor cu alte state, două dintre rezultatele acestor efecte au fost explicate în cadrul lucrării, și anume faptul că România nu profită de mitul lui Dracula care are la origine un personaj din mitologia Româneasca, iar pe plan financiar am vorbit despre cumpărarea Petrom de către OMV, o companie austriacă mai mică decât Petrom, dar care a avut sprijinul financiar oferit de guvernul austriac.
Thomas L. Friedman afirmă că prin globalizare noi am devenit și suntem ”un singur fluviu”. Acest lucru însemnând că și toate celelalte componente care alcătuiesc societatea post modernă devin un întreg.
Putem spune că partea pozitivă a acestui proces este sporirea interacțiunii dintre tări, care la rândul ei va deschide noi posibilități pentru dezvoltarea civilizației umane.
Referințe:
- http://www.slideshare.net/vnicole20/argumente-pro-si-contra-globalizare
- https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/schimbari-in-lumea-muncii/globalizare.-efecte-sociale-ale-crizei-mondiale-in-romania
- http://www.scribd.com/doc/31540409/Influenta-globalizarii-asupra-securitatii-nationale
- Grigore Georgiu, Naţiune, cultură, identitate, Bucureşti, 1997
